Oxidul de calciu (varul nestins, varul ars) se prezintă sub formă de pulbere de culoare albă, care cu apa reacționează energic, efervescent cu degajare de căldură formându-se varul nestins.
CaO + H2O –> Ca(OH)2
Materia primă , după mărunţirile şi calibrare ,este amestecată cu cocs(sau fără el) şi încarcă în cuptor prin partea de sus. Tot aici sînt montate şi hotelele de captare a dioxidului de carbon. Prin partea de jos a cuptorului este descărcat varul nestins şi concomitent se asigură un flux calcarului decurge în partea de mijloc a cuptorului ,unde se dezvoltă o temperatură continuu de aer ,necesar la arderea combustibilului. Propriu zis , prăjirea pînă la 1200*C.
Procesul de producere este continuu:de sus se mişcă calcarul rece, Iar în contracurent-gazul fierbinte. Are loc schimbul de căldură, în care materia primă se declanşează,ia gazul se raceşte.
Ajungînd în zona de prăjire ,calcarul se descompune.Varul nestins solid, înfierbintat, se deplasează în jos, trecînd prin curentul de aer rece ce urcă în sus.Are loc şi aici schimbul de căldură: varul nestins se răceşte ,iar aerul se încălzeşte. Astfel,calcarul şi aerul reuşesc să se înfierbinte pînă ajunge în zona de prăjire (zona de mijloc). Varul nestins este descărcat prinn partea de jos direct pe transportor şi dus la depozit, iar dioxidul de carbon este purificat şi încărcat în butelii sub presiune.
Producerea chimică presupune un ansamblu de componente ,printrea care: produsul,material primă, condiţiile producerii,aparate tehnologice etc. Obţinerea substanţelor în industrie se numeşte producere chimică. Varul nestins CaO este o substanţă solidă,greu fuzibilă, de culoare albă. Se obţine la descompunerea termică a calcarului. Un astfel de proces se numeşte: prăjirea călcarului. Ambii produşi ai acestei reac’ii au utilizare largă. Astfel, din var nestins se obţine :varul stins (Ca)OH2. In Republica Moldova cantităţi mari de var nestins şi dioxid de carbon sînt consumate la fabricarea zahărului. Iată de ce lîngă fiecare fabrică de prelucrare a sfeclei de zahăr funcţionează cîte 2 cuptoare producătoare de var nestins şi dioxid de carbon. În localitatea Vatra o uzină modernă de producere a varului nestins. Fiecare cuptor produce zilnic 100-200 tone de var.
Ca materi primă servesc calcarul sau creta,iar în calitaet de combustibil gazul natural şi cocsul. Uzina din Vatra funcţionează pe baza d gaze naturale , iar cuptoarele de pe lîngă fabricile de zahăr-pe baza de cocs. Căldura degajează în urma reacţiilor de ardere:
CH4+2O2=CO2+2H2O+Q
C+O2=CO2+Q, este folosită la descompunerea reacţiilor de ardere.
Materia primă , după mărunţirile şi calibrare ,este amestecată cu cocs(sau fără el) şi încarcă în cuptor prin partea de sus. Tot aici sînt montate şi hotelele de captare a dioxidului de carbon. Prin partea de jos a cuptorului este descărcat varul nestins şi concomitent se asigură un flux calcarului decurge în partea de mijloc a cuptorului ,unde se dezvoltă o temperatură continuu de aer ,necesar la arderea combustibilului. Propriu zis , prăjirea pînă la 1200*C.
Utilizare:
Varul nestins este folosit în industria de construcții, la prepararea mortarului pentru tencuială, ca ghips, sau la văruirea pereților, în industria de fabricare a cimentului. In industria chimică este utilizat la producerea amendamentelor de îmbunătățire a solurilor acide. In metalurgie este folosit la desulfurarea minereului de fier. De asemenea este folosit la reținerea sulfului din fum (detoxificare), la obținereahipocloritului de calciu, sau ca regulator al valorii pH (quantum satis) la alimente (E 529).
ChicuCristian 